Am trăit niște vremuri tare ciudate în ultimele luni. Am fost forțați de împrejurări să ne adaptăm, să ne reinventăm, să descoperim noi și felurite metode prin care să existăm, să comunicăm, să menținem legătura cu ceilalți. Din poziția de spectatoare care mergea constant la teatru am resimțit puternic impactul dispariției contactului cu scena, cu poveștile și emoțiile trăite din sala de spectacole, a acelui sentiment de bucurie și de satisfacție pe care îl luam acasă după fiecare reprezentație. Am vizionat câteva spectacole online, am încercat, am vrut să simt aceeași emoție pe care o simțeam și când mergeam la teatru, dar mi-a fost destul de greu – în afară de câteva excepții frumoase care m-au surprins și m-au bucurat mult.
Zilele trecute am avut una dintre aceste excepții frumoase și deși nu am povestit despre vizionările de până acum, țin să vă povestesc despre Live. Live este cel mai recent spectacol gândit și regizat de palpitantul Bobi Pricop și pus în scenă la secția germană a Teatrului Radu Stanca din Sibiu, transmis online pe platforma Scena Digitală. Bobi Pricop m-a cucerit acum câțiva ani când am văzut O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții la TNB în regia lui. M-a fascinat complet nu doar viziunea lui asupra întregului spectacol, ci mai ales cât de bine și de eficient a știut să introducă tehnologia în spectacolului lui și să te aducă, astfel, și mai aproape de poveste și de emoție. A devenit emblematică pentru el această capacitate extraordinar de inspirată de a manevra și subjuga tehnologia astfel încât să îi servească și să îi redea poveștile într-o manieră extrem de personală și de inovatoare.
Live este un spectacol de teatru adaptat pentru mediul online. Este gândit, este calculat, este imaginat să păstreze din magia teatrului peste care aduce, în straturi așternute atent și fin, din magia filmului. Am uitat, pe alocuri, că urmăream un spectacol de teatru transmis online în timp real. Unghiurile camerei, actoria, elementele minime de decor, toate au venit laolaltă într-o formă care mie mi s-a părut pur și simplu perfectă.
Cinci povești desfășurate pe parcursul unei ore. Cinci povești despre cât de multă distanță sau cât de multă apropiere poate aduce comunicare prin intermediul online-ului, despre cât de apăsător, crud, nemernic sau frumos poate să fie spațiul virtual care, fie că îl îndrăgim sau nu, ne-a fost partener în aceste ultime luni foarte ciudate. Probabil elementul care leagă cel mai bine toate cele povestiri este exact sentimentului de acum, de realitate care se întâmplă lângă noi, de realitate pe care unii dintre noi am și experimentat-o, iar asta sapă natural și interesant în emoțiile pe care le-am încercat vizionând acest spectacol.
O femeie face un live pe facebook pentru a relata un eveniment la care a luat parte și care a marcat-o. Comentariile care curg în partea dreaptă a ecranului mi s-au părut fabuloase! De-a dreptul fabuloase! Mi se pare că redau la virgulă majoritatea interacțiunilor petrecute în mediul online, de la hăhăiala proastă și fără sens, la oameni care vor totuși să ajute și care se pierd în mulțime, la miștocăreala nesimțită și, bineînteles, nu avea cum să lipsească valul de ură care se naște aproape instantaneu în jurul oricărui subiect care are măcar o urmă de controversă. Urmează încercarea unei alte femei de a depăși trauma experimentată în cadrul unui interviu în care pregătirea și experiența sa sunt reduse la zero de către posibilul angajator sub pretextul că locurile de muncă pentru români în străinătate sunt mai mult decât limitate – lucrezi ce vor ei, nu ce vrei tu (m-a dus oarecum cu gândul la Work. No travel, tot în regia lui Bobi, unul dintre ultimele spectacole vizionate înainte de începutul pandemiei care mi-a rămas în minte, dar despre care nu am reușit să scriu la momentul respectiv; sper să revin asupra lui).
Cea de-a treia poveste relatează drama, încordarea și emoția sfâșietoare a unei mame care primește un telefon în care i se spune că fiul din străinătate a ajuns în spital și că trebuie să transfere niște bani pentru a-i plăti spitalizarea. E atât de intens schimbul de replici între ea și cealaltă persoană, atât de bine interpretat încât am rămas cu un nod în gât și cu pumnii încleștați mult timp după ce s-a încheiat. Și părinții mei au primit un astfel de telefon acum câțiva ani în legătură cu mine în timp ce eu eram acasă bine și sănătoasă… întreaga desfășurare a acestei povești, nesiguranța dacă este pe bune sau o înșelătorie, propria mea poveste și glasul maică-mii cu tensiunea bubuind când m-a sunat să mă întrebe unde sunt și dacă-s întreagă… a fost mult mai mult decât o parte a unui spectacol. Această poveste a fost o experiență extrem de personală, iar efectul extraordinar de intens.
Ne îndreptăm spre final cu doi tineri, doi gameri care-și trăiesc și-și construiesc povestea de dragoste doar în mediul virtual unde orice este posibil, unde pot fi oricine și oricum și unde iubirea nu are limite și constrângeri, iar spectacolul se încheie cu relatarea unei investigații condusă de către un cetățean german care vine în România să afle informații despre povestea controversată a unui preot ortodox homosexual. Când aduci în discuție biserica și controversele din jurul preoțimii de la noi știi din start că șansa unei demascări este foarte mică – sau că efortul de a obține niște informații trebuie să fie enorm. Rămâne să descoperiți dacă paradoxul unei țări frumoase, dar atât de ciudate din anumite puncte de vedere așa cum este România o să îl ajute până la urmă pe jurnalist să ajungă la adevăr sau nu.
Aș revedea Live. M-a făcut să simt atât de multe lucruri într-un timp relativ scurt, întreaga echipă mi se pare impecabilă – mă înclin în fața ei și îi mulțumesc pentru această experiență – de la actori și până la oamenii „invizibili” – care, de această dată, sunt la fel de vizibili, de talentați și de frumoși. Viziunea lui Bobi Pricop mă fascinează în continuare, mă bucur să îi descopăr curiozitățile, rezolvările inspirate și ideile inovatoare. Când pandemia ne-a adunat în jurul televizoarelor și laptopurilor, avizi în continuare de artă, m-am gândit că Bobi deține toate atuurile pentru a-și transpune imaginația în spectacole chiar și în aceste condiții. Nu m-am înșelat absolut deloc și nu doar că o face, ci o face extraordinar de bine! Următoarele reprezentații ale spectacolului Live vor avea loc pe 8, 9 și 10 septembrie, iar bilete vă puteți cumpăra de aici.